2. Conștientizarea culturală – elementele de bază
Fiecare cultură are caracteristicile sale individuale, normele, valorile, tradițiile, obiceiurile și istoria. Pentru a înțelege pe deplin o anumită cultură, trebuie explorate toate aceste elemente. Indiferent cât de mare ar fi provocarea, obținerea unui sens al culturii este un pas către înțelegerea acesteia.
Cultura este un termen foarte larg și, printre altele, cuprinde civilizația, istoria, comunitatea, identitatea, literatura, stilul de viață, mâncarea, dansul și muzica. De asemenea, acoperă multe concepte sau variante, cum ar fi diversitatea culturală , problemele culturale , schimbarea culturii, cultura digitală și cultura de masă , numindu-le pe cele mai comune.
Știți ce înseamnă de fapt fiecare dintre aceste concepte?
Diversitatea culturală înseamnă interacțiunea mai multor culturi din aceeași zonă, unde oamenii din culturi diferite au un sentiment de apartenență la o comunitate, deși au identități culturale diferite, provin de pe continente, țări sau regiuni diferite și au trăsături distinctive asociate culturilor particulare. Diversitatea culturală este cunoscută și sub numele de multiculturalism.
Organizațiile sunt dispuse să accepte candidați cu origini etnice sau culturale diferite, pentru a provoca mințile să gândească neconform și să încurajeze creativitatea. Dezvoltarea unei competențe culturale influențează construirea relațiilor profesionale, provoacă schimbarea și declanșează inovația. Astfel de angajați sunt foarte valoroși pentru un IMM care se străduiește să introducă schimbarea, promovează toleranța și susține diversitatea.
Problemele culturale sunt probleme care rezultă din conflicte între reprezentanții diferitelor culturi. Lucrurile mărunte pot duce la un conflict cultural, de la individualism în rolurile liderilor care doresc să-și introducă propriile norme sau reguli bazate pe particularități culturale, prin expresii emoționale când unele culturi sunt mai deschise decât altele, la moduri de comunicare în care în unele culturi digitalizarea nu este un proces avansat în comparație cu altele – implicând și un nivel diferit de competențe digitale.
Un alt exemplu este că la locul de muncă unii angajați pot să fie obișnuiți să înceapă munca mai devreme, în timp ce alții să fie obișnuiți cu un program de lucru diferit, ceea ce poate fi o problemă și poate genera conflicte între angajații care nu înțeleg situația.
Schimbarea culturală este ceva ce nu poate fi evitat, care se întâmplă în timp și poate fi influențat de activități globale. Face parte din natura umană să ne adaptăm la schimbări și să experimentăm lucruri noi. Merită menționat faptul că culturile se influențează reciproc. O astfel de „acțiune” nu transformă complet o cultură, ci le permite să beneficieze una de cealaltă prin introducerea unor elemente care fie să le îmbogățească, fie să provoace un comportament, fie să arate o alternativă. Drept urmare, o cultură care suferă schimbări are o valoare adăugată și rămâne complet diferită față de cultura care a influențat-o. O astfel de tendință este cunoscută sub numele de „efectul pizza” și provine din Italia, cu diferite sortimente de pizza de pe tot globul, dar și din Italia …
Această influență culturală este obișnuită pentru grupurile, echipele, IMM-urile care au sentimentul că sunt în spatele concurenților lor, nu au idei noi pentru a se dezvolta sau se bazează destul de des pe marii actori pentru a fi motorii inovației.
Cultura digitală se referă la mediile digitale și la experiența comună împărtășită între culturi în utilizarea tehnologiei digitale. Cele mai cunoscute forme de cultură digitală sunt rețelele de socializare, care influențează enorm comportamentul oamenilor. Cu toate acestea, familiaritatea și preferințele pentru un canal de social media față de altul, rezultă în diferite canale utilizate în diferite țări. De exemplu, pentru afaceri, Facebook este popular într-o țară, iar în alta, pentru a „fi auzit” ar trebui să folosești LinkedIn.
Fenomenele culturii digitale includ:
- bule de filtrare (=aplicarea filtrelor imaginilor clasificate ca imperfecte sau pentru îmbunătățirea prezentării vizuală),
- supraveghere (=monitorizarea comportamentelor cu ajutorul echipamentelor digitale, de obicei camere sau senzori),
- experiențe imersive (=medii digitale simulate pentru a obține un sentiment real atunci când interacționezi) și
- geamăn digital (= reprezentarea digitală a unui obiect real).
Fenomenele menționate anterior pot îmbogăți oferta unui IMM pentru a fi mai atractivă pentru public, dar ar trebui utilizate cu atenție.
Cultura de masă provine din grupuri mari, ceea ce poate fi explicat pe exemplul internetului, deoarece media internetului are puterea de a influența societatea chiar și într-un mod inconștient, iar ideile din cealaltă parte a planetei au puterea de a ajunge la dumneavoastră. Din cultura de masă rezultă și un număr mare de produse. Experiența din viața reală poate fi înlocuită cu experiența virtuală, fie prin vizionarea unui program de televiziune, fie jucând un joc.
De la cultura de masă la cultura globală este un drum scurt, astfel conceptele, ideile, serviciile și produsele există pe tot globul. Aceasta arată modul în care comportamentele culturale, descoperirile sau invențiile nu sunt limitate la o anumită națiune, ci sunt împărtășite pentru a exista la nivel global.
