1. Ce este cunoașterea?
Organizațiile realizează, în prezent, valoarea din ce în ce mai mare a cunoștințelor, ca unul dintre atuurile pe baza cărora se construiește avantajul competitiv. De fapt, cunoștințele pe care o organizație le deține – sub forma know-how-ului încorporat în angajații și managerii săi și cunoștințele deținute, create și/sau dobândite de organizație – definesc modul în care organizația funcționează și creează valoare pe piață. Cunoștințele deținute de organizație influențează eficacitatea, eficiența, productivitatea, performanța și inovația acesteia.
Este de mare relevanță să observăm cum cunoștințele sunt încorporate în oameni. Deși tehnologiile pot aduce un sprijin imens procesului de creare a cunoștințelor, capacitatea de a crea cunoștințe este „deținută” de ființa umană. Aceasta înseamnă că capacitatea de a capta, a crea și a „stoca” cunoștințe aparține oamenilor organizației. Prin urmare, fiecare persoană, indiferent de post sau poziție ierarhică, deține cunoștințe care ar trebui valorificate pentru a obține o performanță mai mare și o inovare a organizației.
Așadar, primul punct cheie de reținut, înainte de a aprofunda subiectul cunoașterii, este importanța fiecărei persoane care lucrează în companie și „bagajul” de cunoștințe pe care aceasta o deține. Gândiți-vă doar la propria dvs. organizație. Este corect să spunem că organizația dvs. este capabilă să opereze și să ofere valoare clienților dvs., deoarece dețineți cunoștințe care permit crearea a ceva? Este corect să spunem că fiecare persoană din cadrul organizației – de la management, producție, marketing, vânzări, contabilitate – deține o „piesă” importantă de cunoaștere care îi permite să-și îndeplinească meseria și să contribuie la capacitatea organizației de a funcționa ca întreg? Este corect să spunem că aceasta este colecția tuturor acestor cunoștințe.
Un al doilea aspect foarte important este legat de legătura dintre cunoaștere și acțiune. Cunoașterea este strâns legată de acțiune, aplicarea cunoștințelor pentru a crea valoare. Prin urmare, atunci când vorbim despre cunoștințe, trebuie să includem acțiunile rezultate din cunoștințele dobândite. Gândiți-vă doar la cursurile de formare pe care le puneți la dispoziție angajaților dvs. Organizația dvs. vor dobândi cunoștințe dacă angajații instruiți nu își aplică cunoștințele învățate pentru a îmbunătăți cumva performanța organizației? Dacă cunoștințele nu sunt aplicate și traduse în acțiuni, acestea pot fi acolo în mintea persoanei care le-a dobândit, dar nu sunt de folos și sunt la fel de bune ca și cum nu ar exista.
Dar nu putem vorbi de managementul cunoștințelor, crearea cunoștințelor, schimbul de cunoștințe și idei în interiorul unei organizații fără a clarifica, în primul rând, 3 concepte cheie care pot fi, destul de frecvent, confuze – date, informații și cunoștințe.
Sursă: https://pixabay.com/pt/illustrations/educa%c3%a7%c3%a3o-de-adultos-escrever-saber-572269/ (Image by Gerd Altmann)
Date, informații și cunoștințe – vorbim despre același lucru?
Organizațiile dețin sau au posibilitatea de a obține din mediul extern date, informații și cunoștințe. Cele trei concepte înțelese și utilizate în mod corespunzător pot fi cheia pentru crearea de cunoștințe, dezvoltarea de idei noi și, prin urmare, conduce la creșterea organizației, inovației și competitivității.
Datele reprezintă un set de fapte obiective despre un eveniment. Gândiți-vă la veniturile lunare ale organizației dvs. Documentele dvs. contabile vă vor arăta cifrele lunare. Știți că aceste cifre reprezintă rezultatul unui eveniment – vânzările. Puteți lua aceste date și puteți crea hărți de evoluție, estimări etc. Dar, numerele, în sine, vor fi lipsite de sens. Dacă furnizați aceste numere unor persoane diferite din organizațiile dvs., cel mai probabil, se vor ridica diferite tipuri de întrebări, și foarte probabil, vor fi interpretate diferit. Totul pentru că datelor le lipsește sensul.
Sursă: https://pixabay.com/pt/illustrations/matriz-tecnologia-dados-digital-3109378/ (photo by Jae Rue)
În momentul în care datele sunt interpretate și contextualizate, încep să aibă o semnificație și atunci veți avea informații. Să luăm exemplul veniturilor din vânzări. În momentul în care înțelegeți contextul care a contribuit la o anumită cifră, veți putea să-l interpretați și să aveți informații. Vânzările au scăzut așa că, poate clienții aleg să cumpere produse concurente, sau este o scădere normală a sezonului, sau există probleme de calitate legate de produs, sau poate doar o criză economică care afectează vânzările în toată țara. Puteți compara evoluția vânzărilor cu anii anteriori și vă puteți analiza performanța. Oferirea unui sens datelor va permite să le înțelegem și să acționăm asupra lor.
Sursă: https://pixabay.com/pt/illustrations/perguntar-escrita-quem-o-que-como-2245264/ (Image by Gerd Altmann)
În prezent, organizațiile sunt deja obișnuite să distingă datele de informații, dar diferențele dintre informații și cunoștințe pot fi încă puțin neclare.
Datele pot fi transformate în informații, iar informațiile pot fi transformate în cunoștințe.
Conceptul de cunoaștere se bazează pe certitudinea unei credințe, susținută de dovezi care dovedesc validitatea credinței. Dacă există incertitudine, atunci nu avem încă cunoștințele. Să revenim la exemplul nostru de venituri din vânzări. Puteți presupune că o anumită lună de venit din vânzări este consecința, de exemplu, a concurenței de produse noi, dar aveți dovezi de necontestat și valide care susțin acest lucru sau este doar o presupunere bazată pe un set de informații colectate?
Când vorbim despre cunoaștere, trebuie să vorbim și despre acțiune. Cunoașterea conduce la acțiune. Dacă nu folosim cunoștințele pentru a acționa, nu avem prea multe. Gândiți-vă la pandemia de COVID-19. Dacă toate cercetările rapide făcute nu s-ar traduce în măsuri și în dezvoltarea de vaccinuri, nu am fi încă în același stadiu în care eram la începutul lui 2020? Câte informații am primit despre această pandemie, efectele și canalele de transmitere care s-au dovedit greșite prin dovezi științifice? De-a lungul acestei crize, s-au creat informații, pe baza datelor culese și s-au creat cunoștințe din informațiile eliberate (chiar dacă este încă foarte prematur să spunem că deținem toate cunoștințele despre pandemii, deoarece știința încă colectează dovezi de nerefuzat).
Sursă: https://figshare.com/articles/figure/data_information_knowledge_humanities/1397453, licenced under https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/
Permiteți-ne să vă adresăm, acum, o întrebare pentru propria dumneavoastră reflecție. Unde se potrivesc ideile în toate acestea? Cunoașterea poate începe cu o idee? Sau datele, informațiile și cunoștințele ne inspiră să venim cu idei noi? Sau pot ideile să curgă în jurul nostru și să ne conducă să creăm lucruri noi?